Privind numai înainte

   Un profesor de pian îi spunea într-o zi elevului său, că nu contează de unde a plecat, ci unde a ajuns și unde vrea să ajungă. Copilul, în ciuda faptului că își dorea foarte mult să cânte la pian cum cântau marii muzicieni ai vremii, nu era prea înzestrat în acest domeniu. Așa că, nimeni nu te-ar fi crezut dacă spuneai, pe-atunci, că va ieși ceva frumos din toată povestea asta. Și, pe drept vorbind, fusese la concerte și niciodată nu reușise să cânte ca ceilalți copii. Acasă, nu era prea încurajat de părinți. Muzica, părea că fuge de el.
   Așa se face că, pentru un moment, și-a dorit să se lase păgubaș. Profesorul, însă, cu înțelepciunea perilor albi, l-a încurajat să continue. Vorbele sale blânde i-au rămas întipărite în minte, copilului, mult timp. El a învățat că nu contează cum începi, ci cum termini, că începuturile sunt, de obicei, mai slabe. A învățat că nu contează de câte încercări eșuate ai avut parte până acum, ci câte reușite îți dorești în viitor. A învățat că nu trebuie să-ți cobori niciodată standardele și țintele puse, ci să dai tot ce ai mai bun din tine ca să le atingi. Deasemenea, a învățat că trebuie să se și vadă talentat și faimos, încă de pe acum. Că pentru a ajunge undeva, trebuie să te consideri ca și ajuns acolo.

   Așa că, a început să se comporte ca un mare pianist. Și, într-un final, voința, ambiția, munca și perseverența au adus roade bogate. Iar timpul a arătat, încă o dată, că imposibilul poate deveni posibil. Tânărul pianist a devenit o personalitate marcantă și de valoare în lumea muzicii, ajungând să fie cunoscut de o lume întreagă.

    În viața de zi cu zi, ne întâlnim deseori cu situații asemănătoare. Nu avem banii, frumusețea, abilitățile sau faima altora. Nu suntem la fel de înzestrați. Nu suntem destul de buni. Nu ne vedem destul de buni, deși în realitate, suntem. Trecutul, însă, ne-a luat toată speranța...
   Nu mai privi în urmă, dragul meu cititor, nu ai să vezi nimic nou! Uită-te înainte! Nu mai contează cât de prost ai început sau ce părere ai lăsat celorlalți!


  Stop! Până aici! Ajunge cât am trăit cu trecutul legat de brațe și de picioare. Ajunge cât am stat pe loc, pentru că am crezut că nu mai putem face nimic din cauza a ceea ce a fost.
   Ce a fost, a fost! Și ceea ce va fi, nu a mai fost. Așa că, trăiește această clipă, în așa fel, încât, atunci când ”va fi-ul” va deveni un ”a fost” să poți zâmbi din toată inima!

     Trăiește privind mereu înainte și consideră-te, deja, persoana care îți dorești să devii! Comportă-te ca și cum toată lumea te iubește și nimeni nu-ți dorește răul! Comportă-te ca și cum nicio dată nu ți s-a întamplat vreun rău! Comportă-te ca și cum ai trăi, chiar acum, viața pe care o visezi! Astfel, vei deveni ceea ce-ți dorești la fel ca tânărul din poveste. Astfel, cei fii iubit și nimeni nu-ți va mai căuta răul. Astfel, îți vei trăi viața visurilor tale! Astfel... vei avea pace în inimă!
   Privește numai înainte! Și vei ajunge acolo unde îți dorești!