sâmbătă, 30 aprilie 2016

Hristos a Înviat!

Mulți oameni de pe întregul glob sărbătoresc astăzi Paștele. Deși denumirea lui diferă de la un popor la altul, fie că îi spunem Easter sau Paques, Ostern sau Pascuas, semnificația este aceeași. Învierea Domnului Isus Hristos.
Totuși, de-lungul timpului, am început să amestecăm credința cu tradiția și rezultatul este, după câte se vede, un amestec neomogen, lipsit de esență și frumusețe. Am uitat ce era cel mai important și am împrumutat obiceiuri care nu ne ajută la nimic. Am tratat cu superficialitate crucea grea și mormântul gol, dar am considerat importante lucruri despre care Biblia nu scrie nimic.

Drag cititor, Paștele nu este despre iepurași sau ouă roșii, albastre sau verzi. Nici despre cadouri și oferte speciale de sărbători. Învierea nu este despre cozonaci, miei sau băutură. Nu.
În schimb, totul este despre Isus. Doar despre EL.
Pentru că El este Cel care a ales să moară pentru mine și pentru tine. Pentru că EL ne-a luat păcatele și ne-a eliberat prin sângele de la Calvar. Pentru că El a biruit moartea, a părăsit mormântul, sfidând legile fizicii și așteptările omenești. Pentru că EL A ÎNVIAT! Pentru că HRISTOS A ÎNVIAT cu-adevărat!

Și pentru că EL a biruit moartea, noi am primit o viață nouă!

În încheiere, în loc de ”Paște fericit!” vreau să-și urez ”O veșnică viață cu Isus!”
HRISTOS A ÎNVIAT!

A fost mort, dar azi e VIU

Când Isus s-a născut, s-a scris istorie.
Cât Isus a trăit, s-a scris iubire.
Când pe cruce a murit, s-a scris iertare. În dreptul meu și-n dreptul tău. Iertare pentru totdeauna.

Te-ai gândit vreodată că Isus Hristos nu este o parte a unei ideologii, a unei religii sau a unei doctrine? Te-ai gândit vreodată că El este centrul existenței, al universului, a tot ceea ce există, a tot ceea ce poate și nu poate fi cuprins de mintea omenească?! Te-ai gândit vreodată că EL ȘI-A DAT VIAȚA PENTRU TINE? Te-ai gândit vreodată...? Pentru EL chiar așa a făcut. Și jertfa LUI are o însemnătate aparte.
Ce s-a întâmplat când Isus a murit?

Când Isus a murit, moartea a fost înfrântă pentru prima dată.
Când Isus a murit, păcatul și-a primit iertare.
Când Isus a murit,  dragostea a atins apogeul. Sacrificiul suprem.
Când Isus a murit, noi am primit viață. Viață veșnică.
Când cuiele I-au străpuns mâinile și picioarele nevinovate, vina noastră a fost plătită.
Când bicele I-au smuls fără milă pielea, noi am primit îndurare.
Când era hulit și batjocorit de oameni, noi scăpam de ură și rușine.
Când EL a murit, Cerul s-a întunecat și perdeaua din templu s-a rupt.
Când El a murit, se gândea la mine și la tine.

Nu mi-aș putea nici măcar închipui o dragoste mai mare ca aceasta. Să mori pentru cei ce ți-au greșit, să mori pentru cei ce ar fi meritat moartea... să mori chiar și pentru cei ce te-au ucis.
De atunci, dragostea s-a dovedit a fi eternă, de nezguduit, de neclintit. Pentru că HRISTOS A ÎNVIAT!


Pentru că Hristos a înviat, eu pot avea acum speranță într-o veșnicie plină de bucurii.
Pentru că Hristos a înviat, știu că dragostea este mai puternică și decât moartea.
Pentru că Hristos a înviat, tot trecutul meu poate fi uitat și iertat.
Pentru că Hristos a înviat, eu sunt un om nou.
Pentru că Hristos a înviat, nimic nu mai poate sta în calea omului spre Dumnezeu. Drumul e liber. Drumul a fost stabilit la Calvar. Drumul ce trece pe la cuce, ne duce în Cer.
Pentru că Hristos a înviat, eu sunt liber de păcat.
Pentru că Hristos a înviat, eu sunt sigur că sunt salvat.
Pentru că Hristos a înviat și numai pentru că El e viu, am scris aces articol.

A fost mort, dar azi e viu. Pentru mine și pentru tine.
Hristos a înviat cu-adevărat!


Este El viu și în inima ta?


duminică, 3 aprilie 2016

O poezie pentru suflet

   Fiecare avem momente de singurătate. Momente în care, deși suntem încojurați de oameni, ne simțim, cum spune cântarea aceea, ”singuri, triști și părăsiți”. Avem goluri în suflet, pe care nimeni nu le poate umple... dorințe, pe care nimeni nu le știe... sentimente, pe care numeni nu le poate înțelege.
   Poezia de mai jos este potrivită tocmai pentru astfel de momente. ”Tu nu pleci niciodată de la mine...” înseamnă că este Cineva care ne iubește, care ne înțelege și care, orice ar fi, rămâne lângă noi!
   Îmi doresc ca aceste binecunoscute versuri să-ți fie cântecul inimii, drag cititor, atunci când gândurile negre se ivesc la orizont!
   Dumnezeu să îți înveselească inima! :)
   

 Tu nu pleci niciodatã de la mine
Si nici o clipã singur nu mã lasi;
Tu esti mereu puterea ce mã tine
Din cel dintâi, la cel din urmã pas.

Tu nu mã lasi si nu mã uiti vreodatã;
Strãbat cu Tine munti înalți si lunci.
Eu n-am sã vãd nici moartea nici o datã,
Cu Tine-alãturi am sã fiu pe veci!
  
Cu Tine îmi strãbat în zori cãrarea;
Cu Tine eu veghez în ceas târziu.
Când Tu mã mustrii, simt adânc mustrarea
Si când Te bucuri, totdeauna stiu.

 

Tu nu mã lasi si nu mã uiti vreodatã;
Si esti mereu în mine ca o stea;
Mi-ai pus în suflet, Doamne, o speranțã
Cum nu e nimeni, sã mi-o poatã da.

 

Au fost odatã râuri de pãcate,
Dar Sângele Salvãrii le-a spălat.
Tu m-ai iertat de toate, da, de toate,
Știu bine că pe toate le-ai uitat.

 

Sunt fericit chiar dacã vrei sã sufãr,
Când valuri vin si vânturi grele bat.
Plutesc pe ape ca un fir de nufãr
Pe care Tu-l pãstrezi mereu curat.

 

Îti mulțumesc cã esti cu mine-n lume!
Îti mulțumesc cã m-ai iubit mereu!
Îti mulțumesc cã Tu mi-ai dat un nume
De copilaș iubit de Dumnezeu!

(Tu nu pleci niciodată- Costache Ioanid)

vineri, 1 aprilie 2016

Gândul lunii

  ”Am ţinut multe lucruri în mână şi le-am pierdut, dar ceea ce am încredinţat în mâinile Lui Dumnezeu este al meu şi astăzi.”

   Se spune că o imagine face mai mult decât 1000 de cuvinte. Uneori.
Deși sunt adepta cuvintelor, trebuie să recunosc, uneori cuvintele sunt de prisos. Un exemplu este chiar poza de mai jos.  



A venit primăvara. Practic. Pentru că teoretic, s-a încheiat deja o lună de primăvară. 
A venit vremea bună, speranța, bucuria. A înflorit cireșul, a înflorit caisul, a înflorit și zâmbetul pe chipul nostru. S-a încălzit natura, s-a încălzit vremea, s-au încălzit și inimile noatre. Pentru că primăvara e molipsitoare. Pentru că primăvara este balsam pentru suflet. 

Pe jos, pomii își scuturaseră florile. Petale de fericire, frumusețe și culoare, la o singură atingere. Le-am luat în mână. Atât de ginagașe. Nu demult ținusem fugii de zăpadă. Acum strângeam fulgi de primăvară.
Și cum le țineam eu în mână, dintr-o dată a început să bată vântul. Cât ai clipii, petalele mele și-au luat zborul. Și am rămas așa... cu mâna goală. 
Nu am putut să le țin cu forța. Așa cum nici visele mele nu le-am putut păstra împotriva voinței Lui. Și-au luat zborul... dar nu spre îndeplinire.

  Apoi, am strâns altele și I le-am încredințat Celui care poate să le ducă la îndeplinire. Și, spre surprinderea mea, au început să se materializeze. 

Ce am ținut cu orice preț, l-am pierdut. Dar ceea ce I-am dat Lui, este al meu și astăzi!

”Încredinţează-ţi lucrările în mâna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile.” Proverbe 16:3