Când nu mai poți tu, poate Dumnezeu!

  Sunt clipe în viață când simți că nu mai poți sa înaintezi... Picioarele-ți sunt slăbite, iar mâinile îți tremură. ...Vântul șuieră puternic, gata-gata parcă să te ia pe sus.
  Sunt clipe în viață când nu mai vezi niciun sens în drumul tău , nu-ți mai găsești locul, nu mai găsești niciun motiv de bucurie. E ca și cum ai purta ochelari fumurii. Vezi viața toată-n negru.
  Sunt clipe când fiecare pas ce trebuie să-l faci este o povară și un chin. Sunt clipe când pur și simplu te simți epuizat. Și te oprești din mers, încetezi a mai spera, a crede, a visa si poate, a mai iubi.
   Sunt clipe în viață când guști dezamăgirea, aroganța și disprețul, când rămâi singur și părăsit, când vezi că toate visele ți s-au năruit. Ți-e frică să mai faci un pas, ca să nu cazi și să te lovești mai tare...
   Sunt clipe în viață când nu mai poți tu, dar poate El! Nu uita că Dumnezeu vede și cunoaște totul: lacrimile, zâmbetele și toate tainele inimii... El are mereu privirea ațintită asupra ta. El e mereu la datorie, așteptând doar un semnal. Cheamă-L în viața ta, să-ți aducă rezolvare la problema ce te macină din greu!
   Nu ezita să-I încredințezi Domnului toate poverile tale! El le-a purtat o dată pe umerii Săi și mai poate să te ajute și astăzi . El poate să-ți ridice privirea din pământ să poți privi din nou cerul senin și stelele strălucitoare. Roagă-te și cheamă-L pe El în ajutor! Nu trebuie să porți povara singur.
 
   El îți va da avânt să poți înainta cu pași mari pe calea ta ca să vezi cât e El de minunat!
   Când simți că nu mai poți, ațintește-ți privirea spre cer și amintește-ți că de acolo îți vine izbăvirea. Când nu mai poți tu, POATE EL!