miercuri, 13 august 2014

O lume a povestilor

  Astăzi aș vrea sa-ți spun o poveste. O poveste despre povești.

O dată cu prima gură de aer și primul contact cu lumea noastră, a oamenilor, fiecare își  începe propria poveste...o poveste unică și specială. Atât de originală, încât nu găsești doi oameni care să aibe aceeași poveste. Da, poți găsi două persoane care și-au unit poveștile cu dragoste și din doi, au devenit unul, dar asta e altă poveste.
 Poveștile noastre sunt limitate. Unele se întind pe zeci de ani, altele pe câteva clipe... unele depășesc secolul, iar altele abia deceniul. Totuși, nu contează cât de lungă e povestea, ci cât de frumos este trăită.
  Nu poți spune ca o poveste este mai importantă decât alta. Toate poveștile sunt importante. Doar ca unele sunt ca soarele, iar altele ca luna. Unele strălucesc ziua, iar altele noaptea. Ce rost ar avea să fie toate la fel?
Toți oamenii sunt frumoși și importanți, dar fiecare-n felul lui. Unii au exteriorul, iar altii interiorul. Unii sunt mai deschiși, iar alții mai închiși. Totuși, Dumnezeu a pus în fiecare ceva frumos.

 Fiecare avem povestea noastră in lumea poveștilor si fiecare, la rândul nostru, suntem un personaj în povestea celorlalți. Un personaj pozitiv, ori unul negativ, secundar, ori episodic (pentru ca el este personajul principal). Caracterizarea noastră, în povestea lor, este influențată de împrejurări și stări de spirit. Suntem mereu puși ba în lumină, ba în umbră, pentru că fiecare ține cu povestea lui. Dar oamenii nu știu totul. Doar Dumnezeu este Cel care cunoaște toate poveștile, singurul care ne poate spune ce valoare avem. Perspectiva noastră este limitată, pe când a Lui este universală, dreaptă și nelimitată.
  Poveștile sunt viețile noastre așezate pe filele unei cărti. Dacă fiecare am privi viața așa, ca pe o poveste, ca pe un dar din partea lui Dumnezeu, am vedea că tot ce ni se intamplă ni se întamplă cu un scop. Viața este frumoasă și merită traită.

Eu și tu suntem un personaj de poveste.





Și când te gândești că unii nu cred in povești....